Parlamentul European și-a stabilit marți poziția pentru negocierile cu statele membre privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, în valoare de aproximativ 2 trilioane de euro. Decizia vizează domenii cheie precum agricultura, apărarea, coeziunea și competitivitatea, având în vedere prioritățile României în aceste sectoare.
Potrivit raportului interimar aprobat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 abțineri, bugetul pentru următorii șapte ani va fi stabilit la 1,27% din VNB-ul Uniunii, excluzând rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (NGEU), echivalent cu 0,11% din VNB. Această sumă va fi distribuită pentru a sprijini politicile majore ale UE, inclusiv în România.
Citește și: Finalizarea proiectului de inovare în servicii medicale în Vrancea
Ce domenii prioritare vor beneficia de bugetul european pe 7 ani?
Deputatul european a propus o majorare de circa 10% față de propunerea inițială a Comisiei Europene din iulie 2025. Aceasta va fi distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare principale, excluzând administrația și agențiile, pentru a reduce presiunile inflaționiste și a susține investițiile în domenii strategice.
- Creșterea bugetului total la 1,78 mii de miliarde de euro (prețuri constante din 2025)
- Finanțarea priorităților politice și obiectivelor strategice ale UE
- Sprijin pentru politicile agricole, de apărare și coeziune în România
- Investiții în regiuni și în întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)
- Valoare adăugată europeană pentru beneficiarii din toate statele membre
Ce impact va avea acest buget asupra României?
Bugetul propus va permite României să acceseze fonduri importante pentru dezvoltarea agriculturii, modernizarea apărării și consolidarea coeziunii regionale. Reprezentanții oficiali subliniază că această sumă va sprijini creșterea economică și va asigura o distribuție echitabilă a resurselor în toate regiunile țării.
Reacțiile oficiale indică faptul că următorul buget european va fi un instrument esențial pentru susținerea politicilor naționale și regionale, contribuind la reducerea disparităților și la creșterea competitivității în România. În plus, se așteaptă ca aceste fonduri să stimuleze investițiile în infrastructură și inovare, având un impact direct asupra vieții cetățenilor.
În concluzie, decizia Parlamentului European marchează un pas important în direcția consolidării bugetului UE pentru următorii șapte ani, cu beneficii concrete pentru România și pentru întregul spațiu european, în contextul unor provocări globale și regionale.