ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din VranceaVrancea Expres — Ziarul județului VranceaCele mai recente știri din VranceaVrancea Expres — Ziarul județului Vrancea
Justiție

ÎCCJ a amânat pentru 3 septembrie decizia în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților

Ana Stanescu

Ana Stanescu

⏱ 2 min citire
ÎCCJ building in Romania

Sursă: Mediafax.ro

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat joi, 20 august 2026, pronunțarea deciziei definitive în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Decizia va fi anunțată pe 3 septembrie.

Citește și: Rodica Ojog-Brașoveanu a devenit regina misterului după arestarea din perioada comunistă

Restanțele salariale se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei și rezultă din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. În aceeași zi, judecătorii ÎCCJ vor analiza cererile Guvernului de sesizare a Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ce implică procesul cu Guvernul?

Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de ÎCCJ. Instanța a obligat autoritățile să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.

  • Guvernul trebuie să pună în aplicare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
  • În cazul întârzierii, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
  • Amenda este de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Criticile și solicitările Guvernului

În acțiunea depusă în instanță, președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a subliniat că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de mai bine de zece ani. Instanța acuză Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat.

Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu privire la prevederile din legea contenciosului administrativ, întrebând dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare. De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară.