Arhivistul Bogdan Constantin Dogaru a reconstituit istoria Școlii Israelite de Băieți din Focșani, care a găzduit Primul Congres Sionist în 1881/1882.Acesta a avut loc la intersecția străzilor Republicii și Făgăraș, pe amplasamentul cunoscut ca fostul sediu Metex.
Este esențial să se cunoască locul desfășurării acestui congres, deoarece acolo s-a cântat pentru prima dată Hatikva, imnul național al Israelului, și s-au pus bazele colonizării agricole a Țării Sfinte.Istoriografia menționează școala israelită de băieți ca fiind locul evenimentului.Identificarea imobilului a fost posibilă printr-o cercetare detaliată a documentelor de arhivă, având în vedere că instituția a funcționat cu chirie în diverse locații de-a lungul timpului.
Citește și: Barosan Cash & Carry Oradea marchează 30 de ani și o cifră de afaceri de peste 16 milioane de euro
Istoria învățământului evreiesc în Focșani
Între anii 1867 și 1871, la Focșani a funcționat o școală publică israelită în locuințele evreului Kremnitzer, avându-l ca profesor pe Henri Pordes.Aceasta era susținută de Comunitatea Israelită locală, dar activitatea sa s-a încheiat după o perioadă.Învățământul evreiesc a început să se dezvolte în România după înființarea Societății Înfrățirea Zionului, care a creat loji în numeroase orașe importante din țară.
La 13 ianuarie 1873, Loja Instrucțiunea nr.2 a fost inaugurată la Focșani.Printre scopurile acestei asociații se număra susținerea educației.În 1874, Loja a deschis o Școală Israelită de Băieți, care a fost frecventată inițial de 200 de elevi, dar a fost închisă din cauza dificultăților financiare.Ulterior, aceasta a fost reactivată cu 100 de elevi și a reușit să ajungă din nou la aproximativ 200 de studenți în 1876.
Pe 26 septembrie 1876, președintele Epitropiei Comunității Israelite din Focșani, David Alpern, împreună cu secretarul Joseph Kohl, au informat Ministerul Cultelor despre faptul că la Școala Israelito-Română din oraș se predau, pe lângă limba română, religia mozaică, precum și limbile ebraică și germană.Această diversitate a limbilor reflectă originea multor evrei din regiunile germanofone ale Galiției.