Sursă: Vrancea24.ro

Cei mai mulți dintre români, 71%, consideră că politica din România trebuie să se distanțeze clar de ideologiile extremiste, precum legionarismul sau fascismul, arată un studiu realizat de Cult Research.

Studiul a fost comandat de Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate și a fost efectuat în perioada 2-8 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ național de 800 de persoane. Conform datelor, majoritatea respondenților susțin ideea unei distanțări ferme de extremism, în special în rândul electoratului partidelor pro-europene.

Ce semnifică această distanțare de extremism în politica românească?

Rezultatele indică faptul că o proporție semnificativă a populației preferă o politică centrată pe valori democratice și respinge radicalizarea ideologică. Votanții PNL (82%), UDMR (78%), PSD (77%) și USR (74%) sunt cei mai vocali în susținerea acestei poziții, ceea ce reflectă o tendință pro-europeană clară în rândul acestor grupări.

• 71% dintre respondenți consideră că ideologiile extremiste trebuie să fie respinse de clasa politică
• Votanții partidelor pro-europene sunt cei mai hotărâți în această direcție
• 44% dintre români susțin ideea unei Europe federale
• Studiul evidențiază diferența între frustrarea socială și radicalizarea populației
• Votul pentru formațiunile suveraniste este perceput mai degrabă ca o reacție anti-sistem

Ce impact au aceste rezultate asupra scenei politice?

Specialiștii afirmă că această tendință indică o maturizare a electoratului, care respinge radicalismul și preferă reforme și oferte politice credibile. Alexandru Zodieru, directorul Cult Research, a subliniat că diferența dintre frustrarea socială și radicalizarea populației este subtilă, dar extrem de importantă, și poate fi gestionată prin reforme constituționale sau oferte politice noi.

De asemenea, studiul arată că aproape jumătate dintre români (44%) susțin ideea unei Europe federale, ceea ce indică o orientare clară spre integrare și valori europene. În acest context, partidele pro-europene își reafirmă poziția, în timp ce discursurile extremiste sunt respinse de majoritatea populației.

Rezultatele studiului evidențiază o societate în care frustrarea socială nu se transformă automat în radicalizare, ci în dorința de reforme și reformulare a ofertei politice. În continuare, se așteaptă ca scena politică să se adapteze acestor tendințe, pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor.

Mai multe detalii despre acest studiu și implicațiile sale pot fi citite pe site-ul Presshub.ro.